Salarizarea poliţiştilor o problemă!?

M.A.I. Nr. înregistrare 9595/29.07.2013 Domnului RADU STROE MINISTRUL AFACERILOR INTERNE Având în vedere că Primul – ministru doreşte o nouă lege de salarizare pentru bugetari, vă rugăm ca în grupul de lucru ce se va constitui la Ministerul Muncii să desemnaţi persone marcante din conducerea M.A.I. însoţite de consilieri de specialitate, care să reprezinte interesele poliţiştilor şi ale celorlalţi angajaţi din structurile ministerului.

Solicităm acest lucru întrucât la negocierile anterioare, pentru elaborarea legilor cadru  privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, respectiv nr.330/2009 şi 284/2010, ministerul a fost reprezentat de doi tineri ofiţeri ce îndeplineau sau erau împuterniciţi şefi de serviciu, specialişti ce-i drept însă mărunţei faţă de celelalte ministere care au fost reprezentate la nivel de secretar de stat, secretar general, director general şi consecinţele se văd.

Dacă Legea nr.284/2010 prevede că ierarhizarea salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu se face în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; şi se va ţine seama de criterii generale precum: nivelul studiilor şi competenţe, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunere la factori de risc , incompatibilităţi şi conflicte de interese, dificultatea activităţilor specifice,  sfera de relaţii – interacţiunea cu factorii externi, condiţii de acceptare pe post, în realitate nu s-a realizat nimic.

În dubla calitate, de om politic şi ministru, vă adresăm rugămintea să constataţi că legea încalcă chiar principiile care stau la baza sistemului de salarizare şi poate pe cel mai important şi anume acela de „echitate şi coerenţă”, pentru că nici pe departe nu s-au creat oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar”.

Astfel comparând coeficienţii de ierarhizare de la familia ocupaţională „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională” cu coeficienţii de ierarhizare de la alte familii ocupaţionale, cu sarcini cât de cât apropiate iar în unele situaţii chiar identice, cum ar fi „Justiţia” unde unui tehnician criminalist cu studii medii, funcţie ce se regăseşte şi în structura  poliţiei, i se atribuie coeficienţi de ierarhizare cuprinşi între 3,35 şi 5,10 iar unui tehnician criminalist debutant i se atribuie coeficientul 3,19, pe când unui poliţist cu acelaşi nivel de studii i se atribuie coeficienţi de ierarhizare cu mult inferiori, cuprinşi între 1,95 şi 2,37 iar unui poliţist debutant i se cuvine un coeficient de 1,90. Constatăm de fapt că pentru agenţii de poliţie nu s-au păstrat nici cel puţin coeficienţii de ierarhizare de care au beneficiat anterior.
         De asemenea coeficienţii de ierarhizare atribuiţi ofiţerilor de poliţie sunt cu mult inferiori coeficienţilor ce le-au fost atribuiţi procurorilor cu grad de parchet de pe lângă judecătorii între 9,00 şi 12,75, coeficienţi de ierarhizare ce nu sunt atribuiţi nici şefului Poliţiei Române, iar procurorul stagiar beneficiază de coeficientul 7,03, ca să nu mai spunem că unui expert criminalist i se atribuie coeficienţi, în funcţie de vechime, cuprinşi între 5,50 şi 8,78, în comparaţie cu ofiţerii de poliţie cu funcţii de execuţie care au coeficienţii de ierarhizare cuprinşi între 2,56 şi 5,23, iar ofiţerul de poliţie debutant beneficiază de coeficientul 2,43, care este cu mult inferior coeficientului de ierarhizare al tehnicianului criminalist debutant cu studii medii de la justiţie (3,19).

De fapt, conform acestei legi neunitare de salarizare ofiţerii de poliţie cu funcţii de execuţie şi unii chiar cu funcţii de conducere nu se pot compara nici cel puţin cu un auditor de justiţie care are coeficientul de ierarhizare 5,63.
          Dacă ne referim la familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” se observă cu claritate că din Administraţia  publică locală un salvamont montan gr.I, din cadrul serviciilor publice de salvamont din subordinea consiliilor judeţene şi locale cât şi un specialist pentru prevenire din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă din subordinea consiliilor locale au coeficientul de ierarhizare 2,75, mult mai mare faţă de un subofiţer din jandarmeria montană respectiv un subofiţer de pompieri care au coeficienţii de ierarhizare ca şi agenţii de poliţie cuprinşi între 1,95 şi 2,37.
          Prin Legea-cadru considerăm că s-au atribuit coeficienţi de ierarhizare exageraţi de mari pentru funcţiile politizate, ca să nu mai spunem că secretarul de comună cu peste 7000 de locuitori are coeficientul de ierarhizare mult mai mare decât şeful inspectoratului judeţean de poliţie cu grad profesional de comisar şef de poliţie.

La familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate”, reprezentanţii acestui minister, cinste lor, au avut puterea de convingere şi s-a prevăzut în lege ca pentru „munca prestată de personalul din unitaţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, in vederea asigurării continuităţii activitatii, in zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, in cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite”.

De asemenea au prevăzut ca medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi pentru perioada in care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat in funcţie de 40% din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu”.

Cele două situaţii sunt aplicabile şi sistemului poliţienesc, mai ales dacă avem în vedere că în Statutul poliţistului se prevede că „serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu”.

            Domnule ministru, poliţiştii „nu doresc să moară şi capra vecinului”, ci doresc crearea unei ierarhii echitabile a salariilor de bază, pe domenii de activitate, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, care să aibă la bază  principii şi criterii clare de evaluare.
          În zilele noastre pe fondul creşterii fenomenului infracţional, clasa politică şi chiar guvernanţii consideră firesc, ca poliţistul să îşi rişte zilnic viaţa pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţeanului, pentru apărarea avutului public şi privat, însă fără ca statul român să-i asigure un statut social în concordanţă cu riscurile inerente şi cu importanţa socială a activităţii pe care o desfăşoară. Ori în atari condiţii poliţistul român nu mai este dispus „să efectueze muncă patriotică.”
          Federaţia Naţională a Sindicatelor din Poliţie SED LEX a dorit să vă prezinte numai câteva aspecte din Legea – cadru de salarizare, care încalcă principiile ce stau la baza sistemului de salarizare şi fac această lege cel puţin neunitară, ceea ce justifică să intreprindeţi demersuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare ale poliţiştilor şi îndeosebi ale agenţilor  de poliţie.