EVOLUȚIA PENSIILOR MILITARILOR ȘI POLIȚIȘTILOR

Sunt polițiști care ne întreabă dacă mai sunt șanse să se revină la condițiile de pensionare prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care s-au aplicat până la 15.09.2017.  

Pentru a fi mai sugestivi în explicații o să trecem în revistă principalele prevederi ale actelor normative care au guvernat pensionarea din anul 1977 și până în prezent.

În fiecare zi vă vom prezenta câte un act normativ, pe baza căruia s-au calculat pensiile militarilor și polițiștilor.

Menționăm că exemplele le-am luat din deciziile de pensionare ale unor foști militari și polițiști.

Astăzi vă prezentăm principalele prevederi ale Decretului 214 din 12 iulie 1977.

 

După bulibășeala din decembrie 1989, regimul pensiilor militare a continuat să fie reglementat, până în anul 2001, prin Decretul nr. 214 din 12 iulie 1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Conform acestui act normativ vârsta de pensionare era următoarea:

- Pentru bărbați:

  • cu vechime în serviciu de minimum 30 ani, aveau dreptul la pensie de serviciu la 60 ani;
  • care aveau  vechime în serviciu de cel puțin 30 ani din care 20 ani efectivi ca militar, la cerere se puteau pensiona la 55 ani;
  • care doreau să continue activitatea și după 60 de ani, puteau cere cu 3 luni înainte de împlinirea acestei vârste să fie menținuți în activitate până la 65 ani, cu aprobarea ministrului.

          - Pentru femei:

  • cu vechime în serviciu de minimum 25 ani, aveau dreptul la pensie de serviciu la 55 ani;
  • care aveau vechime în serviciu de cel puțin 25 ani din care 15 ani efectivi ca militar, la cerere se puteau pensiona la 52 ani;
  • care doreau să continue activitatea și după 55 de ani, puteau cere cu 3 luni înainte de împlinirea acestei vârste să fie menținute în activitate până la 60 ani, cu aprobarea ministrului.

Baza de calcul la stabilirea pensiei era media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.

Retribuția tarifară care se lua ca bază la calculul pensiei cuprindea: funcție, grad, gradație, indemnizație de conducere.

Pensia de serviciu cu vechime integrală se determina în procente din retribuția tarifară, diferențiată pe tranșe de retribuție, astfel:

 

 

Retributia tarifara

Pensia in procente din retributia tarifara

Cuantumul minim al pensiei

 

-lei-

 

- lei -

 

Pina la 1200

75

-

 

1201 - 1600

70

900

 

1601 - 2000

65

1120

 

2001 - 2500

62

1300

 

2501 - 3000

60

1550

 

3001 - 3500

58

1800

 

3501 - 4000

56

2030

 

peste 4000

54

2240

 

Militarii, care aveau o vechime în serviciu mai mare de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile beneficiau pentru fiecare an în plus, din primii cinci ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste cinci ani de un spor de 0,5% din retributia tarifara folosită la calcularea pensiei.

La pensia stabilită se adăuga și pensia suplimentară pentru militarii care au contrbuit la pensia suplimentară, aceasta se stabilea în procente din retribuția tarifară în funcție de contribuție și anii de contribuție, și se stabilea astfel:

 

Pentru cei care au contribuit  cu 2%

 

          Timpul cât s-a contribuit                % din retribuția tarifară

  • peste 20 ani                                      12
  • 15 – 20 ani inclusiv                           10
  • 10 – 15 ani inclusiv                            8
  • 5   -  10 ani inclusiv                            5

 

Pentru cei care au contribuit cu 4%

 

Timpul cât s-a contribuit                            % din retribuția tarifară

  • peste 25 ani                                                18%
  • 20 – 25 ani inclusiv                                    16%
  • 15 – 20 ani inclusiv                                    14%
  • 10 – 15 ani inclusiv                                    12%
  •  5 – 10 ani inclusiv                                      8%
  •  

Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și a I-a, au beneficiat după apariția Statutului cadrelor militare din 1995 de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Pensionarii militari puteau fi încadrați într-o activitate ori pentru executarea unor lucrări, însă suma realizată din retribuția cuvenită pentru activitatea depusă, împreună cu pensia militară, nu putea depășii nivelul ultimei retribuții, pe care pensionarul a avut-o la data pensionării, actualizată potivit majorărilor ulterioare.

De reținut că  până în luna iulie 1993 pensia nu era supusă impozitării.

Exemplificăm cuantumul pensiei stabilit conform prevederilor acestui act normativ, cu modificările și completările ulterioare, ale unor categorii de personal din Aparatul Central al M.A.I. la începutul anilor 90.

- Șef de direcție cu gradul de general de brigadă, pensionat în anul 1993 la varsta de 63 ani = 232626 lei;

- Șef de serviciu cu gradul de colonel, pensionat în anul 1990 la varsta de 61 ani = 3320 lei;

- Ofițer specialist cu gradul de colonel, pensionat în anul 1989 la varsta de 59 ani = 2912 lei;

- Subofițer 1, cu gradul de plutonier- adjutant,  pensionat în anul 1993 la varsta de 55 ani = 126180 lei.

Va urma.