Considerente - Pensiile militare

CONSIDERENTE PRIVIND EVOLUȚIA PENSIILOR MILITARILOR ȘI POLIȚIȘTILOR

Am prezentat principalele date din legislație care au stat la baza stabilirii cuantumului pensiilor militarilor și polițiștilor.

Acum fiecare dintre dumneavoastră are posibilitatea să analizeze datele prezentate și să facă anumite comparații, din care să tragă propriile concluzii. 
Dacă analizăm vârsta de pensionare, constatăm că aceasta s-a situat la 60 de ani, cu posibilitatea ca, în anumite perioade, la cerere să se poată pensiona la 55 ani, s-au începând cu anul 2011 polițistul să se poată pesiona cu maxim 13 ani înainte de vârsta standard de pensionare, însă nu la o vârstă mai mică de 45 ani. Trebuie să amintim că într-o anumită perioadă la cerere și cu aprobare se putea rămâne în activitate până la vârsta de 65 ani. 
Să nu uităm că pe timpul aplicării Legii nr. 263/2010 cunoscută ca legea pensionării pe principiul contributivității mai nimeni nu s-a pensionat cu 13 ani mai înainte de vârsta standard, pentru că s-ar fi autopenalizat la cuantumul pensiei, deoarece nu ar fi mai realizat puncte, ba dimpotrivă au fost foarte multe solicitări de prelungire pentru a rămâne în activitate. 
În ceea ce privește vechimea în serviciu putem spune că a oscilat între 25 și 30 de ani, ca și vechimea ca militar sau polițist care s-a situat înte 15 și 20 de ani, în raport de vechimea în serviciu. 
Baza de calcul a pensiei a constituit-o: 
-  ba media retribuțiilor tarifare lunare (funcție, grad, gradație, indemnizație de conducere) din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate;

- ba solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care includea și solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă;

- ba veniturile salariale brute/nete, dupa caz, realizate lunar, în întreaga perioadă de activitate; 
- media salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, alese de polițist din ultimii 5 ani de activitate în calitate de poliţist, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. 
Cuantumul pensiei s-a determinat și se determină în procente (mai puțin perioada când s-a aplicat Legea nr.263/2010) din baza de calcul și uneori au fost: 
- diferențiate în funcție de retribuție, între 54% și 75%;

- diferențiate în funcție de condițiile în care și-a desfășurat activitatea polițistul și anume 60%; 62% sau 64%; 
- 65%. 
La aceste procente, în funcție de legea ce se aplica în perioada respectivă, personalul care a avut/are vechime în serviciu mai mare de 30 ani sau are 25 ani a beneficiat/beneficiază pentru fiecare an în plus de un spor la pensie de 0,5%; 1% sau 2% din bază, sau la calcularea pensiei pe principiul contributivității personalul a beneficiat de majorarea punctajelor lunare: 
- cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în condiții deosebite; 
- cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în condiții speciale. 
Polițiștii care au contribuit la fondul de pensie suplimentară s-a acordat și se acordă diferite sporuri procentuale la pensie, în funcție de numărul de ani cât au contribuit. 
Pensionarii polițiști decorați cu Ordinul Meritul Militar și Semnul onorific În Serviciul Armatei, mai nou semnul onorific În Serviciul Patriei clasele a III-a, a II-a și I au beneficiat și beneficiază de un spor al cuantumului pensiei de 10%, 15% și, respectiv 20%. 
Cu toți suntem de acord că rolul determinant în stabilirea cuantumului pensiei îl au: 
- în primul rând venitul salarial al polițistului – baza de calcul pentru pensie; 
- în al doilea rând cuantumul procentelor din baza de calcul 
Așa cum este cunoscut salariul lunar al polițistului se compune din: 
-  salariul de funcție; 
-  salariul gradului profesional deținut; 
-  gradații ; 
-  salariul de comandă; 
-  indemnizații; 
- compensații; 
- sporuri; 
- prime; 
-  alte drepturi salariale. 
Tot așa de bine este cunoscut că în trecut salariul de funcție și de grad nu au crescut, în schimb s-a mai inventat câte un spor, câte o indemnizație sau compensație, care din nefericire în anumite perioade nu au fost incluse în baza de calcul a pensiei. 
Spre exemplu până în anul 2011 din baza de calcul a pensiei nu făceau parte: 
- sporurile de tot felul; 
- indemnizațiile; 
- compensațiile; 
- majorarea de până la 50% din salariul de funcție pentru lucrări de excepție; 
- etc. 
Scoatem în evidență faptul că în zilele noastre prin aplicarea Legii nr. 223/2015 privind pensile militare de stat, chiar dacă sporurile sunt incluse în baza de calcul a pensiei, guvernanții au avut grijă ca prin OUG nr. 114/2018 să le plafoneze la nivelul lunii decembrie 2018. 
Ori asta înseamnă o bază de calcul a pensiei mai mică și implicit o pensie mai mică.

Din nefericire și Curtea Constituțională prin diferite decizii dă apă la moară guvernanților, spunând că indemnizațiile și sporurile nu constituie drepturi fundamentale, astfel încât legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora. 
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului de exemplu prin Hotărârea pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, a reţinut că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. 
Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare.

Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice şi sociale, atât timp cât nu afectează drepturi sau libertăţi fundamentale. 
Deci până la urmă statele sunt acelea care hotărăsc asupra nivelului de salarizare al angajaților săi. 
Iată de ce organizația noastră de sindicat, în procesul de elaborare a Legii-cadru nr.153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a susținut ca sporurile și orice alte adaosuri salariale de care beneficiază polițiștii să se regăsească în salarii prin coeficienții de ierarhizare, însă asta este o altă discuție. 
Este ușor de înțeles de ce polițiștii pensionați conform Decretului 114/1977, la începutul anilor 1990, la recalculare, după Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiilor a fost inferior celor în plată, și asta pentru că în perioada respectivă și la deschiderea dreptului la pensie nu existau sporuri sau alte adaosuri salariale. 
Vă putem spune că Legea nr.263/2010 i-a avantajat pe polițiștii care avut vechime mare în serviciu, pentru că au avut posibilitatea să realizeze un număr mai mare de puncte. 
Au fost dezavantajați polițiștii care au părăsit sistemul mai devreme. 
După opinia noastră mecanismul de calcul a pensiei prevăzut de Legea 263/2010, cu mici modificări putea deveni o lege dreaptă și corectă, deoarece baza de calcul o constituia întreaga activitate a polițistului. 
Dacă ne referim la procesul de elaborare a Legii nr.223/2015 privind pensile militare de stat, vă putem spune că proiectul de lege elaborat, de structurile militare și polițienești, după o anumită filozofie, adoptat de guvern și trimis Parlamentului României spre dezbatere și adoptare, a ieșit o lege construită după cu totul o altă filozofie. 
Ce ne-a mirat cel mai mult a fost dărnicia comisiilor de specialitate și impresia a fost că aveau pregătită această lege.Fără teama de a greșii spunem că această lege a avut un singur scop, să-i ademenească pe cei din structuri și îndeosebi SRI și poliție să se pensioneze, pentru a rămâne cei tineri care nu cunosc istoricul oamenilor politici 

Cu toți ne amintim că forma de bază a Legii nr. 223, practic era inaplicabilă întrucât: 
- la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, se adăuga un spor de până la 15% în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale. Ei vă dați seama cine ar fi beneficiat de această adăugire și ce nemulțumire ar fi creat în întregul sistem. 
- pensia ar fi ajuns la un cuantum de 155% din baza de calcul, adică cu mult peste media veniturilor realizate, care constituie și baza de calcul a pensiei 
În aceste condiții s-a ajuns ca guvernul să adopte OUG nr.57/2015 prin care s-au modificat și completat unele articole, după cum urmează(cele mai importante modificări): 
- din baza de calcul a fost scos sporul de până la 15%; 
- cuantumul pensiei de 80% din baza de calcul a fost redus la 65%; 
- pensia stabilită nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul; 
De menționat că la cuantumul de 85% se adaugă sporul pentru semnul onorific de 10%, 15% sau 20% și astfel se ajunge la un cuantum al pensiei de 102%. 
Este supărător faptul că în cea ce privește pensia suplimentară, în forma de bază a legii se prevedea că ’’Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la bugetul de stat beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite, astfel: 
a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; 
b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; 
c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani”. 
Ei bine, conform acestei prevederi, care era și cea corectă, polițistul care a contribuit peste 25 de ani la Fondul pentru pensia suplimentară, trebuia să beneficieze de pensie suplimentară în cuantum de 9% din cuantumul pensiei stabilite. 
Numai că guvernanții prin OUG 57 au bulibășit această prevedere și au introdus sporul respectiv în cuantumul de 85% și astfel nu se pot utiliza în totalitate procentele ca urmare a desfășurării activității în condiții speciale. 
Fără teama de a greșii, spunem că această lege a avut un singur scop, să-i ademenească pe cei din structuri și îndeosebi SRI și poliție să se pensioneze, pentru a rămâne cei tineri care nu cunosc istoricul oamenilor politici. 
În sprijinul acestei afirmații vine și OUG nr.59 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a fost adoptată la 4 august 2017 și a intrat în vigoare la data de 7 august 2017 iar pentru structurile de apărare cererile de pensionare care au fost înregistrate și nesoluționate până la data de 15 septembrie 2017 s-au soluționat conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii și asigurări sociale și asta considerăm noi pentru a crea emoție în sistem pentru a pleca la pensie și ultimul val. 
Precizăm că prin această ordonanță s-a stabilit că pensia netă nu poate fi mai mare decât media salariilor lunare nete iar pensia se actualizează în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației. 
Vis-a-vis de aceste modificări, sunt parlamentari care susțin că nu este tocmai rău că un pensionar militar sau polițist primește o pensie egală cu salariu net. 
Ca organizație de sindicat ne îngrijorează opinia CCR care arată că pensiile stabilite pe baza Legii nr.223/2015 încalcă principiul contributivității, care este esența dreptului la pensie, așa cum este reglementat de art. 47 alin. (2) din Constituție. 
Pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale, ci de la bugetul de stat, și potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat un drept câștigat.

Din aceste considerente apreciem că ar fi o utopie să credem că se mai poate reveni la Legea nr.223 așa cum a fost modificată prin OUG 57/2015.

Președinte SED LEX

Florin VÎLNEI